Un om calator in luma viselor

E duminica seara 9.01.2011, stau si ma intreb de ce mi-am facut blog?Hmm o intrebare simpla dar totusi complicata ! Zic e ok asa poate ca simt nevoia de a descifra putin aceasta viata complexa pe care o traim zi de zi.Fiecare zi trece cu un ritm alert sau mai putin alert.Se spune ca omul e nascut pentru a invata ,posibil dar nimeni nu stie cat trebuie sau ce nu trebuie ci doar ca trebuie.Un sentiment ciudat am avut atunci cand intr-o discutie avuta de curand cu un om calator pot spune mi-a spus asa: "In viata trebuie sa te intrebi mereu de ce"
oare "de ce-ul " acesta este un lucru atat de complex de care nu ne putem da seama?Am zis mhh da ciudat dar revin la intrebare: De ce? Este un paradox faptul ca stam si ne gandim ca un lucru atat de mic poate fi atat de complex si imi vine in cap alta zicala :"esentele tari se  tin in sticlute mici" interesant zic eu. Revenind la zilele care trec cu o intensitate diferita ,oare nu sunt la fel?Sunt foarte multe persoane care spun : vai ce am mai muncit sapt asta  sau vai cate am facut saptamana asta ,in mod normal cu totii am avut acelasi timp de munca si acelasi ceas.
Sunt sigur ca unii spun ca a trecut prea repede timpul si ca nu au avut timp sa faca tot ce si-au propus.
     Am incheiat un an 2010 de cateva zile ,cu totii ne gandim sau spunem bine ca a trecut dar de ce ? Ca nu am reusit  tot ce ne-am propus sau pur si simplu e doar o scuza si vrem sa il dam uitarii ca nu am fost suficient de motivati sa realizam tot ce ne-am propus.Este o melodie mai veche care spune : "avem tot timpul din lume" asa ca ar trebui sa ne gandim mai bine inainte de a spune "bine ca a trecut" sau "lasa ca 2011 o sa fie mai bine".Romanul este optimist in mare parte dar si pesimist.Pesimismul ne domina societatea in care traim,asa ne pierdem valorie si traditiile care dainuie de secole . Ce rost isi au acestea spune un adolescent care nu stie altceva decat pachetul de tigari si cum sa faca sa fie la moda. Trist dar adevarat cu totii fugim de aceste traditii si valori cu scopul de a ne "moderniza " si "civiliza" dar in ce directie?Aici e o mare  problema ! Fiecare fuge intr-o directie care i se pare lui ca este buna sau i se pare lui ca si restul lumii tot acolo merge.Oare nu semanam noi cu o turma de oi care daca una se duce de rapa restul merg cu capul inainte pana pica toate ? E doar o intrebare a carui raspuns nu o sa il aflam niciodata sau poate la sfarsitul vietii pe acest pamant.

O noua zi

        O noua zi aceleasi reguli.E dimineata peste mirificul bucuresti pluteste o ceata groasa.Este ora 8.34 stau in birou unde predomina o miros de cafea suficient de tare incat sa ma trezeasca fara sa o beau.In drumul meu spre birou schimband diferite posturi de radio unde mai afli cate  un mic secret din marele oras gen inca un nebun a iesit cu arma in strada sa isi faca dreptate.Oare chiar este vestul salbatic sau in asta ne transformam? Pana si in trafic daca nu se injura nu se claxoneaza nu se simte omul bine .Se pare ca tindem  incet si sigur spre o directie precisa....  fiecare e liber sa se gandeasca care e aceea.Ziua inceputa este lunga dar pentru un moment gandul meu este tot la patul moale si cald lasat in urma cu cateva zeci de minute.Acolo e cald si bine zic eu in mintea mea dar e mai mult decat atat este ceva mult mai complex este o cale unde prin somn si prin libertatea de a visa poti sa nu mai fii limitat de nimic.Asa este, limitarile dispar total in timpul viselor singura limitare este doar subconstientul nostru.Cu totii am visat ca putem levita dar sentimentul acela unic si nu se poate descrie , este o senzatie care ne face sa ne simtim bine.
        Revenind la realitate ne dorim din nou sa visam si sa levitam in cazul meu.Ziua este lunga si sunt multe de facut dar timpul parca trece mult mai greu dimineata pana ne intram in rimtul alert al unei zile de luni ca doar am inceput o noua saptamana din noul an .